Semnele și simptomele tumorilor cerebrale

Tumorile cerebrale sunt mase anormale de celule care se dezvoltă în interiorul craniului sau în structurile învecinate ale sistemului nervos central. Acestea pot fi benigne (non-canceroase) sau maligne (canceroase), iar manifestările clinice depind de mai mulți factori: dimensiunea tumorii, localizarea în creier, rata de creștere și efectul asupra structurilor învecinate. Deoarece creierul controlează numeroase funcții ale organismului, simptomele tumorilor cerebrale pot fi extrem de variate.

1. Simptome generale (semne de hipertensiune intracraniană)

Indiferent de localizare, majoritatea tumorilor cerebrale pot provoca o creștere a presiunii intracraniene, care duce la simptome generale:

Cefalee (durere de cap)
Este unul dintre cele mai frecvente simptome. Apare de obicei dimineața, la trezire, și se poate ameliora pe parcursul zilei. Durerea de cap poate deveni persistentă și nu răspunde la analgezicele uzuale.
Greață și vărsături
Apar adesea dimineața și pot fi „în jet” (vărsături explozive, fără greață prealabilă). Acest simptom este legat de iritația centrilor vomei din trunchiul cerebral.
Tulburări de vedere
Pacienții pot acuza vedere încețoșată, vedere dublă (diplopie) sau pierderi de câmp vizual. Uneori se descoperă edem papilar (umflarea nervului optic) la examinarea fundului de ochi.
Somnolență, confuzie, modificări de comportament
Apar pe măsură ce presiunea intracraniană crește și creierul este afectat global. Pot progresa până la comă.

2. Simptome focale (specifice în funcție de localizarea tumorii)

Tumorile localizate într-o anumită zonă a creierului pot afecta funcțiile corespunzătoare acelei regiuni:

a)Tumori ale lobului frontal

Tulburări de comportament: apatie, lipsă de inițiativă, schimbări de personalitate.
Dificultăți de planificare, raționament sau organizare.
Hemipareză (slăbiciune pe partea opusă a corpului).
Incontinență urinară (în stadiile avansate).
Tulburări de limbaj – afazie expresivă – dacă tumora este în emisfera dominantă (stâng)

b)Tumori ale lobului parietal

Tulburări de sensibilitate (amorțeli, parestezii) pe partea opusă a corpului.
Dificultăți în recunoașterea formelor și obiectelor (agnozie) sau de utilizare a lor (apraxie).
Tulburări de orientare spațială.
Probleme de calcul sau scris (acalculie, agraphie).

c)Tumori ale lobului temporal

Tulburări de memorie, în special de memorie recentă.
Halucinații auditive sau vizuale.
Crize epileptice generalizate sau cu senzații ciudate (déjà-vu, teamă inexplicabilă).
Dificultăți de înțelegere a limbajului (afazie senzorială, dacă tumora este în emisfera dominantă).

d)Tumori ale lobului occipital

Defect de câmp vizual (hemianopsie homonimă) pe partea opusă.
Halucinații vizuale.
Dificultăți în recunoașterea obiectelor (agnozie vizuală) sau fețelor (prosopagnozie).

e)Tumori ale trunchiului cerebral sau de vecinătate

Tulburări de echilibru și coordonare, ameteli, vertij.
Tulburări de oculomotricitate (mișcarea ochilor), diplopie
Hemipareză sau, în fazele avansate, tripareză sau tetrapareză
Tulburări de vorbire (disfonie) și deglutiție (disfagie).
Pareză facială sau hipoestezie facială (tulburări de sensibilitate).
Pierderea auzului unilateral, tinitus (țiuit în ureche) – specific pentru schwanomul vestibular

f)Tumori ale cerebelului

Ataxie (tulburări de mers și coordonare).
Tulburări de echilibru.
Tremur intențional (la mișcare).
Greață, vărsături – adesea datorită hipertensiunii intracraniene.

g)Tumorile regiunii selare – adenoame hipofizare, meningioame, etc

Tulburări de oculomotricitate (mișcarea ochilor), diplopie
Scaderea sau chiar pierderea vederii la un ochi sau la aombii ochi
Deficite de câmp vizual la unul sau ambii ochi: hemianopsie, cvadrantanopsie
Edem papilar sau atrofie optică
Manifestări hormonale

În funcție de mecanismul prin care se produc, aceste deficite pot fi mai mult sau mai puțin recuperabile prin tratament. Astfel, dacă se datorează distrugerii de către tumoră a centrilor nervoși sau a conexiunilor dintre aceștia, posibilitatea de recuperare este limitată; există plasticitate cerebrală și prin terapii specifice (kinetoterapie, logopedie, etc) se poate recupera funcția afectată măcar parțial, însă este un proces de durată și nu întotdeauna încununat de succes. pe de altă parte, dacă deficitul neurologic este dat de edemul cerebral sau compresiunea mecanică dată de tumoră, dar fără distrugerea propiu-zisă a neuronilor (doar scoaterea lor din funcțiune), recuperarea este mult mai probabilă, chiar și prin tratamente medicamentoase (corticosteroizi ca Dexametazonă și Medrol sau diuretice ca Manitol sau Furosemid)- e drept, doar temporar.

3. Convulsii (crize epileptice)

Tumorile cerebrale sunt o cauză importantă de epilepsie de debut la adult, în special în cazul tumorilor corticale. Crizele pot fi:

- Crize parțiale simple – de exemplu cu mișcări necontrolate ale unui membru sau senzații anormale, fără pierderea conștienței; pot exista crize senzitive, sau cu simptome vizuale, auditive, crize de blocaj verbal sau cu alte manifestări particulare, în funcție de localizarea tumorii (și de aria cerebrală afectată).
- Crize jacksoniene – crize parțiale care se extind: încep ca un tremor al gurii. apoi toată jumătatea feței, apoi la mână, chiar și la picior, și uneori se pot chiar generaliza, cu pierderea conștienței. Se datorează extinderii din aproape în aproape a activității electrice anormale pe suprafața creierului.
- Criza parțiale complexe – cu afectarea conștienței și comportamente automate (mestecat, privit în gol) – cazul clasic al epilepsiei de lob temporal
- Crize generalizate – cu pierderea conștienței, cădere, convulsii tonico-clonice.

4. Tulburări cognitive și psihice

Pe măsură ce tumora evoluează, pot apărea modificări ale funcțiilor cognitive:

Tulburări de memorie și concentrare.
Confuzie, dezorientare temporo-spațială.
Depresie, anxietate sau iritabilitate.
Halucinații sau comportament bizar.

Acestea se datorează afectării severe, globale a activității rețelelor cerebrale de către tumoră și pot fi confundate inițial cu tulburări psihice primare, întârziind diagnosticul.

5. Tulburări de limbaj

Tumorile din emisfera dominantă (de obicei stânga) pot cauza:

Afazie expresivă (Broca) – dificultăți în vorbire, pacientul înțelege dar nu poate formula propoziții coerente.
Afazie receptivă (Wernicke) – pacientul vorbește fluent dar fără sens, nu înțelege ce i se spune.
Afazie globală – afectarea severă a vorbirii și înțelegerii.

6. Simptome la copii

La copii, semnele pot fi diferite față de adulți:

Creșterea rapidă a circumferinței craniene (la sugari).
Fontanele bombate (la bebeluși).
Refuzul alimentației, iritabilitate, regres în dezvoltare.
Dezechilibru, mers instabil.
Tulburări de vedere sau strabism.

7. Simptome endocrine

Tumorile hipofizare sau din regiunea hipotalamică pot determina multiple sindroame endocrine, prin afectarea sectreției hormonale a hipofizie, glandă care controlează funcționarea tuturor celorlalte glande endocrine din organism:

Dereglări menstruale, infertilitate, galactoree (secreție de lapte fără sarcină), scăderea libidoului – tumorile secretante de prolactină
Gigantism la copii și adolescenți sau modificări de fizionomie – tumori care secretă hormon de creștere
Tulburări de creștere la copii sau modificări de alimentație – tumorile hipotalamice
Astenie, hipertensiune, creștere în greutate, diabet zaharat – tumorile secretante de hormon corticotrop
Hipertiroidism – tumori secretante de hormon tireotrop
Hipotensiune, oboseală cronică, somnolență – tumori care compromit complet secreția glandei hipofize – panhipopituitarism

8. Alte manifestări posibile

Tulburări de somn.
Modificări de apetit.
Senzație de presiune în cap.
Apatie sau lipsă de reacție la stimulii externi.

9. Importanța identificării timpurii

Recunoașterea precoce a simptomelor este esențială pentru un diagnostic rapid și o intervenție eficientă. Deoarece multe simptome sunt nespecifice, ele pot fi confundate cu alte afecțiuni (accident vascular cerebral, migrenă, depresie, boală Alzheimer, boala Parkinson, scleroză multiplă etc.). În cazul suspiciunii unei tumori cerebrale, investigațiile imagistice (CT, RMN cerebral) sunt esențiale, ele stabilind diagnosticul.

Înainte de era imagisticii medicale moderne, începută în anii ’30 cu inventarea angiografiei dar mai ales în anii ’70 odată cu apariția tomografiei computerizate, diagnosticul tumorilor cerebrale se punea în mare măsură pe baza istoricului și a examenului neurologic, însă erorile erau foarte frecvente. Astăzi nu ne putem imagina să nu putem efectua măcar un CT cerebral unui pacient cu simptome neurologice și acesta este de cele mai multe ori doar începutul unui lung șir de investigații (RMN, angiografie, PET – SPECT, EEG, etc). Cu toate acestea, sunt descrise cazuri de tumori cerebrale complexe corect diagnosticate și chiar tratate doar pe baza semnelor și a simptomelor clinice, performanță admirabilă chiar și după un secol de progres tehnologic.

Concluzie:

Semnele și simptomele tumorilor cerebrale sunt extrem de variate și depind în mare măsură de localizarea și dimensiunea tumorii. Ele pot afecta aproape orice funcție neurologică și pot mima alte afecțiuni. Este important ca pacienții care prezintă simptome persistente sau neobișnuite (cum ar fi dureri de cap rezistente, convulsii nou-apărute sau modificări de comportament) să se prezinte la medic pentru investigații amănunțite. Un diagnostic precoce poate face diferența în ceea ce privește opțiunile de tratament și prognosticul pe termen lung.

Lasă-ne un mesaj!