Radioterapia este una dintre principalele metode de tratament utilizate în managementul tumorilor cerebrale, fie benigne, fie maligne. Ea presupune utilizarea unor doze controlate de radiații ionizante pentru a distruge celulele tumorale sau pentru a le împiedica să se mai dividă. Radioterapia poate fi utilizată singură sau în combinație cu alte metode terapeutice, cum ar fi chirurgia sau chimioterapia.
Scopul radioterapiei este distrugerea celulelor tumorale, cu un impact cât mai redus asupra țesutului cerebral sănătos. Radioterapia se bazează pe faptul că celulele canceroase sunt, în general, mai sensibile la radiații decât celulele normale. Cu toate acestea, structura delicată a creierului și funcțiile complexe pe care le îndeplinește impun o planificare extrem de riguroasă a tratamentului.
Este cea mai frecvent utilizată formă de radioterapie. Radiațiile sunt generate de un aparat aflat în afara corpului (accelerator liniar) și sunt direcționate cu precizie către tumoare. Se utilizează tehnologii avansate pentru a proteja cât mai mult țesutul sănătos:
Este o tehnică de radioterapie extrem de precisă care administrează o doză mare de radiație într-o singură ședință sau în câteva fracțiuni. Este utilizată mai ales pentru leziuni mici sau localizate, cum ar fi metastazele cerebrale, schwanoamele vestibulare sau meningioamele. Sistemele cele mai cunoscute sunt:
Spre deosebire de SRS, aici doza totală este împărțită în mai multe fracțiuni (de obicei 3-5 ședințe), oferind o protecție mai mare țesuturilor sensibile din apropierea tumorii. Este indicată pentru tumori apropiate de structuri critice (cum ar fi trunchiul cerebral sau nervul optic).
Este rar utilizată în tumorile cerebrale. Presupune implantarea unor surse radioactive direct în sau lângă tumoare. Se aplică uneori pentru glioblastoame recidivante, în cadrul unor protocoale de cercetare.
Radioterapia este indicată în funcție de tipul tumorii, localizare, dimensiune, gradul de malignitate, vârsta și starea generală a pacientului.
Procesul de radioterapie începe cu:
GTV (Gross Tumor Volume) – tumora vizibilă
CTV (Clinical Target Volume) – include GTV + potențiala extensie microscopică
PTV (Planning Target Volume) – CTV + margine de siguranță pentru mișcări și erori tehnice
Efecte acute (în timpul tratamentului sau imediat după):
Efecte tardive (luni sau ani după tratament):
Monitorizarea post-radioterapie este esențială pentru a identifica precoce complicațiile și pentru a evalua răspunsul tumoral.
Tratamentul radioterapic al tumorilor cerebrale presupune colaborarea între mai mulți specialiști:
Tehnologiile avansate de radioterapie evoluează rapid. Se lucrează la metode de protecție a funcțiilor cognitive (de exemplu, iradiere hipocamp-sparing), la sisteme de adaptare în timp real a fasciculului (radioterapie adaptivă) și la integrarea inteligenței artificiale în planificare.
De asemenea, cercetările explorează combinații între radioterapie și imunoterapie, cu scopul de a stimula un răspuns imun antitumoral mai puternic.
Ai primi un diagnostic de tumoară cerebrală? Aici găsești sprijinul, informațiile și direcția de care ai nevoie.
© 2025 Creat de DIGITALLAND.RO